,,La multi ani!"

Nu iti pot spune prea multe azi...nu cum o faceam de obicei... Iti doresc sa ai o aniversare fericita si sa ai parte de tot ceea ce meriti, adica toata bucuria din lume.
E foarte ciudat: primul an in care totul se schimba, iubesc schimbarile in general, dar nu cele de tipul asta... 16 ani aceeasi poveste si dintr-o data o zi speciala ca cea de azi nu mai reprezinta decat umbra unor amintiri frumoase.
Astazi trebuia sa fie ziua in care saream din pat, luam telefonul in mana si te bombardam cu mesaje si apeluri, astazi ma asteptai, stiai ca voi veni...imi e dor de tine, de imbratisarea ta.
Stiu ca am mai spus asta, nu ma deranjeaza sa ma repet: as fi luptat alaturi de tine, de fapt noi toti am fi luptat, niciodata nu te-am fi lasat,te iubeam si inca te iubim enorm...
Stii, uneori doare ca nimeni nu intelege, probabil ca devin plictisiti de tot ceea ce spun, dar eu nu o spun pentru ei, o spun pentru tine, pentru ca mi-as dori sa ma auzi, sa stii ca nu te-am uitat...

Again...

O alta zi perfecta... nu intrebati de ce, probabil ca m-am tampit eu sau lumea din jurul meu a ajuns pe aceeasi unda cu mine.
Daca intrebati orice elev al clasei 10A va va spune acelasi lucru: ZIUA DE LUNI A FOST UNA PERFECTA! ore putine, colinde multe... btw: VINE CRACIUNUL!!!
Acum, pentru cititorii mei fideli (Bufly si Adi): m-am trezit si automat l-am trezit si pe Adi care azi avea teza. Am continuat vechea poveste cu: invata, invata, invata, iar apoi a aparut Fata-Cu-Cap-De-Castravete-Umflat dand din cap in semn de ,,Neata!". A trebuit sa o opresc pentru ca deja capul ei se misca haotic...dupa o manevra de Taekwondo si ceva forta telechinetica am reusit (de fapt ea nu a dat decat o data din cap, dar ce ar fi viata fara exagerari). Am mers cu taxi-ul asa cum facem de vreo doua saptamani... pozitia pe scaune bine stabilita: Bufly in fata, eu, Ro si Antonia in spate... Em ca de obicei in fundul taxiului (scuzati expresia si stiu ca vorbesc despre mine la persoana a treia, dar am invatat de la cel mai bun...ori ne respectam ori nu ne mai respectam).
Am ajuns la scoala unde 10 A avea un chef nebun de distractie. Dupa doua ore in care toata clasa se ruga sa pice coronida de deasupra catedrei in capul profesoarei a urmat o a treia: contabilitate...colinde, colinde, colinde... apoi comunicare: ,,Scrieti, scrieti, scrieti". Pauza=poze, poze, poze... geaca lui Nicu -destul de parasuta si asa- a fost transformata in deltaplan de catre mine si Bufly, am aflat ca Maggie are cea mai linistitoare imbratisare din lume si ca nurca Selinei (intitulata reprezentativ de catre o colega, nu dau nume ca se supara Ioana, sobolan impaiat) este foarte calduroasa si trebuie sa recunosc ca este destul de draguta.
Restul zilei a fost destul de normala, bine recunosc ca normal pentru mine e un termen relativ... cred ca mai bine as folosi cuvantul ,,amuzanta".
In final in numele clasei 10 A vreau sa le multumesc profesorilor pentru ca au fost intelegatori si s-au prins destul de repede ca niciunul dintre noi nu va mai da pe la scoala saptamana viitoare (desi sunt constienta ca niciun profesor nu-mi citeste blogul:)) ).