Powered By Blogger

miercuri, 9 iulie 2014

Zambind printre stele

Incerc sa imi sterg zambetul prostesc de pe fata, zambetul acela de satisfactie...am ajuns in momentul in care simt sa scriu despre noi, desi imi promisesem ca nu o voi face.
Dintre miliardele de ganduri ce alearga fara incetare zilnic prin minte mea, nu stiu cum se face, dar in fiecare minut aleg unul pe care sa il opresc, caruia ii dau voie sa imi inunde creierul si, fie ca iti convine sau nu, el este despre tine...
Am intors lumea pe dos pentru a putea ajunge aici, am luptat si alungat absolut tot ce ne statea in cale si nu regret asta, as lupta in continuare oricat si oricum ar fi nevoie doar pentru a sti ca la sfarsit pot avea linistea pe care o simt acum, fericirea asta stupida plecata din fiecare lucru marunt, starea pe care mi-o dai cand esti aici si, crede-ma, esti aici mereu!
Te iubesc, iar daca la inceput te-ai fi putut gandi ca asta pleaca din vreun orgoliu sau ambitie, acum sper ca esti constient ca sentimentul asta este unul permanent si neconditionat. 
Zambeste, iubitule, zambeste! Cel mai iubit dintre pamanteni...