Luceafar

-Cat de frumoasa e linistea...asculta doar! Nu e ca si cum ti-ai reincarca bateriile?
-Am inteles, vrei sa tac...
-Nu, vreau sa vorbesti, tare si mult, ca apoi sa pot aprecia tacerea.
-Esti groaznica...
-Crezi ca-s defecta? Poate trebuie sa ma repar cumva...
-Tu nu...
-Inima mea da!
-Si ce vei face cu asta?
-O vand...nu cred ca se pricepe cineva sa o repare, o vand si iau una noua.
-Bun plan, construeste o taraba...
-Nu, mai eficient pe internet, oamenii cumpara orice porcarie daca faci o reclama buna!
-Merg sa aprind lumina...
-Daca nu o ia nimeni? E deja defecta...Si nu, nu te duci nicaieri!
-Mai nou esti si impulsiva?
-Uneori, e stricata, ti-am zis!
-De ce ai plans?
-De ce nu?
-Nu merge, nu fii copil.
-E stricata, pierde ulei, ce sa fac?
-Putem discuta si noi ceva serios vreodata?
-Acum nu, cand ea e in revizie capul preia controlul, o agonie totala pe acolo!
-Nici nu stiu de ce mai sunt aici.
-Nu ai alternativa, iti plac!
-Nu mi-ai placut niciodata...
-...asa cum iti plac acum, stiu!
-...(zambet)
-Nici sa fii fals nu stii, trebuie sa te invat atatea lucruri.
-De ce e defecta?
-Asa...
-Ma place?
-Ma duc sa aprind lumina!