Astazi am avut parte de prima zi de primavara, a fost cald, prea cald pentru aceasta perioada, noroc cu vantul, daca nu ar fi fost el probabil acum as fi fost extrem de transpirata.
Asa deci...a fost o zi de primavara. Si ce puteam face eu si Bufly? Bineinteles ca am iesit si am hoinarit toata ziua. Pana pe la ora 15 ne-am plimbat in jurul parculetului dintre blocuri sperand ca se vor elibera doua leagane:)). La trei, cand copii mici au trebuit sa plece la culcare, noi am fost acolo gata sa le luam locul. Normal ca prima zi de primavara trebuia sarbatorita asa ca am alergat din magazin in magazin pana cand am gasit inghetata (prima data in acest an:>, ne-am pus cate o dorinta:)) )
Ce poate fi mai relaxant? Noi doua, intr-un leagan, cu o inghetata in mana, iar vantul care bate din fata, facandu-ne parul sa arate superb...mirific. Nu a fost chiar asa: defapt am terminat inghetata inainte ca leaganele sa se elibereze si vantul batea din spate nenorocindu-ne coafurile:))), oricum a fost frumos.
Traim in Romania si ziua a fost mult mai amuzanta datorita acestui detaliu minor. A fost un caine de care eu m-am speriat (ca de obicei...fobia mea:P), mai apoi un tip m-a rugat sa ma dau drept prietena lui si sa-i spun mamicii la telefon, care era cam ingrijorata ca ,,baietzelul" nu a ajuns acasa, ca el este cu mine( in timp ce biata femeie povestea cum o sa-i faca ,,mamaliguta cu carne prajita"), dupa asta un pusti de vreo 10 ani s-a indragostit de cruda si nemiloasa Bufly, care a preferat sa nu-l bage in seama, distrugandu-i visele[-(...mai apoi, satula pana-n gat si putin scoasa din pepeni, a avut cea mai draguta reactie ever: eram ,,pasaite" (stiti voi, atunci cand un baiat scoate sunete cu care probabil ar putea chema doar niste pisici si datorita carora ar trebui sa para interesant) prietena mea spune: ,,Daca mai face odata asa ii bag limba pe gat!":)) m-a mirat reactia ei si nu stiam ce sa inteleg, trebuia sa fie ceva gen:,,Il fac sa taca pentru totdeauna".
Cand am sesizat ca intr-o jumatate de ora trebuie sa fim acasa, asta pentru a scapa de reactiile gen: ,,La cat ai zis tu ca esti in casa? Aud?'', ne-am hotarat sa stam in fata unei scari de bloc pentru a ne planifica vara. A fost o imagine destul de trista pentru ca nu ne puteam povestii ce vara superba vom avea stiind ca a doua zi trebuia sa fim la scoala, in prima banca, cu ZoZo care urla: ,,Simplu,simplu!".
Oricum am preferat sa pastram zece minute de liniste, in care priveam spre parc- o puzdenie de copii si parca la fiecare 2 minute prin fata noastra treceau oameni tinandu-se de mana (in mod cert dragostea s-a nascut primavara)...Orasul a reinviat dupa iarna grea!
A fost o zi care mi-a amintit de CORESI, nu stiu de ce dar aveam acel feeling ciudat, mi-a fost atat de dor de tot ceea ce traiam acolo, acele emotii din-naintea matematicii, acele pauze in care clopotelul ne prindea intinse pe banca din curtea scolii si chiar si de acele mici rivalitati...
A fost chiar o zi frumoasa astazi si faza cu Zozo a fost penala rau....(nu stiam k asa-l cheama)oricum dragutza postarea:*
RăspundețiȘtergere:)):))...ce tare:))...:*:*
RăspundețiȘtergere